Agricultura este un sector economic plin de contradictii. In fiecare an scade numarul lucratorilor, dar Italia se situeaza printre primii producatori mondiali. Contribuie in masura redusa la produsul intern brut (2,92%) dar in ultimul deceniu a cunoscut o crestere a productivitatii pamantului si a muncii. Cu alte cuvinte, continua sa arate semnele propriului dinamism si sa descopere noi afaceri. Unele sfarsesc cat ai clipi, ca de exemplu cresterea ramelor, care a amagit multi intreprinzatori in a doua jumatate a anilor ’80. Altele continua sa-si arate roadele, ca in cazul agroturismului, al floriculturii si al cultivarii de kiwi.
Un sector care isi are farmecul sau deci si care merita cunoscut, pentru a vedea ce perspective ofera celor care doresc sa inceapa. “In acesti ultimi 50 de ani – se arata intr-un raport al Centrului de studii al Confederatiei italiene a agricultorilor (CIA) – agricultura a cunoscut o redimensionare drastica a principalilor sai factori de productie, adica a intreprinderilor, a suprafetei cultivate si a lucratorilor”. Ultimul recensamant a numarat aproximativ trei milioane de intreprinderi, reprezentand o scadere de 7,5% fata de recensamantul din 1982 si de 16,1% fata de cel din 1970. In acelasi timp, suprafata intreprinderilor agricole s-a redus cu 4% si cu 9,4% fata de datele statistice din 1982 si respectiv din 1970. Dar nu numai atat: in 12 ani, numarul lucratorilor a scazut cu 3,8%.
Numai o panorama negativa? Deloc. “In acesti ultimi ani, productivitatea pamantului – afirma de asemenea raportul CIA – a crescut cu 44,4%, cea a muncii cu 105,5%. Si, in ciuda unor elemente de fragilitate structurala, agricultura italiana are capacitati antreprenoriale si rezultate economice care o situeaza pe primul loc in Europa si pe locul al III-lea in lume”.
Semn ca, pentru cine doreste sa intre in acest sector, oportunitatile exista. Insa cu conditia de a nu cadea victime iluziilor amagitoare. “In primul rand – avertizeaza expertii – cine doreste sa investeasca in agricultura trebuie sa stie ca nu se va putea imbogati usor. Apoi, trebuie sa aiba cunostinte tehnice precise si o anumita pasiune pentru ceea ce face. Sa fie constient de faptul ca isi va amortiza investitia numai pe termen lung. Si, in fine, sa stie ca starea vremii va fi stapana. In consecinta, riscurile de insucces ce caracterizeaza o activitate agricola sunt superioare celor ale initiativelor din alte sectoare ale economiei”.
1. Cresterea melcilor
Cresterea melcilor pentru gastronomie este o activitate interesanta, mai ales de cand situatia fostei Iugoslavii a determinat schimbari importante pe piata. Blocarea exporturilor din partea unuia dintre cei mai mari producatori europeni de melci ieftini, a cauzat intr-adevar o carenta a ofertei si in consecinta o crestere a pretului lor. Astfel, multe intreprinderi italiene de profil, pentru a face fata cererii interne, au facut tot ce-au putut pentru a-si amplifica structura, a mari productia, a exploata un business demn de respect si a limita importurile din Franta vecina. Cu alte cuvinte, pentru cine vrea sa inceapa cresterea melcilor, daca exista un teren la dispozitie si cunostintele tehnice necesare, este momentul potrivit.
Investitia medie
Pentru a activa o instalatie pentru o suprafata totala de doua hectare si jumatate, este nevoie de circa 30.000 de euro. Atata trebuie pentru pregatirea terenului, imprejmuire, dezinfectarea de insecte si paraziti, deratizare, dotarea cu o instalatie de irigatii, insamantarea speciilor vegetale cu care se hranesc melcii si cumpararea a 60.000 de melci.
2. Apicultura
Noua cultura alimentara si dorinta de a consuma produse naturale au condus la o crestere constanta a consumului de miere, care se situeaza in jurul a 400 de grame anuale pe cap de locuitor, cantitate din care numai jumatate este produsa de cei 80.000 de apicultori italieni. Pentru cei care doresc sa intre in domeniu exista deci prespective foarte bune. Insa cu anumite conditii. Inainte de toate, trebuie cunoscute bine tehnicile de cultura, pentru a evita ca insectele sa fie secerate de boli letale ca varroa. Apoi, trebuie facut tot posibilul pentru a vinde produsul direct consumatorului final. Si, in sfarsit, trebuie cunoscute bine legile igienico-sanitare care, din cauza interventiei Uniunii europene, devin din ce in ce mai severe.
Investitia medie
Pentru a cumpara 300 de stupi – productie unitara de 30 kg de miere pe an, vanduta la 6 euro kg – dotarile necesare pentru extragerea mierii din faguri si un mijloc de transport, trebuie sa investiti cca 50.000 de euro.
3. Cultivarea florilor
Plante de ghiveci, plante ornamentale de interior si de gradina, jerbe si flori taiate. Calitatea produselor floricole italiene, ce cresc intr-un teren deosebit de favorabil si se bucura de clima foarte buna, este apreciata pretutindeni. Astfel, cu 22.000 de intreprinderi specializate si aproape 14.000 de hectare de teren cultivat, Italia este unul din cei mai mari producatori floricoli mondiali, fiind depasita doar de Olanda, care dispune de o retea comerciala mai eficienta. Dupa un pericol de stagnare a pietei, care s-a incheiat la mijlocul anilor 90, sectorul este acum in expansiune.
Cultivarea florilor este deci o idee buna pentru cei care vor sa lucreze pe cont propriu. Dar cu cateva conditii. Inainte de toate, trebuie sa cunoasteti foarte bine tehnicile de cultivare. Apoi, inainte de a demara activitatea, trebuie sa faceti o atenta analiza de piata la nivel local. Ceea ce-l determina pe un floricultor sa cultive o anumita specie de flori, intr-adevar, nu trebuie sa fie pretul pe care-l poate cere la vanzarea propriilor produse, ci cererea clientilor: alti floricultori, engrosisti, florari, pe care-i poate cunoaste frecventand piata locala de flori sau adresandu-se asociatilor de profil ale agricultorilor care actioneaza la nivel provincial.
Investitia medie
Investitia variaza in functie de dimensiunile intreprinderii si de speciile cultivate. Pentru cumpararea unui motocultivator si a uneltelor marunte, pot fi suficiente si 10.000 de euro. Pentru cumpararea terenului, trebuie sa prevedeti un cost de circa 100 de euro pe metrul patrat, iar daca doriti amenajarea unei sere trebuie sa aveti in vedere o cheltuiala ce poate oscila intre 60 si 130 de euro pe metrul patrat.
4. Cu un nuc, pensia este asigurata
Odata plantat, nucul nu are nevoie de ingrijiri deosebite si produce un lemn de mare pret. Poate fi vandut pentru o suma ce variaza intre 250 si 1.500 de euro metrul cub. Dintr-un hectar cultivat cu nuci se pot obtine 100 de metri cubi de lemn. Oportunitatile de castig pentru cei care vor sa se dedice acestei initiative nu lipsesc, deci. Dar atentie: copacii pot fi taiati numai dupa 30-40 de ani de la sadire!
Investitia medie
Cam 5.000 de euro sunt suficienti pentru a pregati o bucata de pamant cu suprafata de 1 hectar, pentru fertilizare si achizitionarea rasadului de nuc.
5. Cultivarea produselor biologice
Produsele biologice, adica obtinute fara utilizarea pesticidelor si exploatand tehnicile agronomice bazate pe interactiunea naturala dintre organismele vii si mediul inconjurator, cunosc o raspandire din ce in ce mai mare. Astfel, in decurs de cativa ani, consumul lor a devenit, din fenomen de elita, un fenomen de masa. Intreprinderile consacrate acestei activitati apar ca ciupercile dupa ploaie. In urma cu 10 ani erau mai putin de 5.000. Astazi, numarul lor depaseste 10.000, iar cifra lor de afaceri a depasit 1 miliard de euro, reusind sa satisfaca numai in parte cererea interna. Intrarea in acest domeniu poate fi deci o buna afacere. Dar numai daca stapanim bine tehnicile de cultura si ne impacam cu ideea ca banii vor incepe sa vina doar dupa cativa ani de la demararea activitatii. Timpul necesar “insanatosirii” terenului este de cel putin doi ani.
Investitia medie
Investitia variaza in functie de dimensiunile intreprinderii si de produsele obtinute. Pentru a constitui o intreprindere de zece hectare cultivate cu grau si pentru a cumpara utilajele de baza pot fi suficiente 25.000 de euro. Nu trebuie sa uitati de existenta programelor comunitare care prevad finantari pentru sectorul agricol.
6. Cultivarea plantelor aromate si medicinale
Levantica, rozmarin, salvie, sofran si lemn-dulce. Pentru cei care vor sa se dedice acestor culturi exploatand un teren, chiar mic (1 ha) si sarac, exista posibilitati bune de a vinde propriile produse, mai ales daca sunt de calitate buna si, eventual, obtinute in mod biologic. Productia interna, intr-adevar, nu reuseste sa satisfaca cererea si 85% din plantele aromate pe care le consumam sunt importate din tarile extra-europene. Aceasta activitate poate fi desfasurata si part time, fiind o sursa foarte buna pentru completarea veniturilor. Un exemplu? Levantica cultivata pe un teren cu suprafata de un hectar cere aproximativ 900 de ore pe an si permite producerea a 30 de chintale de produs ce poate fi vandut apoi la plafare, engrosisti, in industria farmaceutica si cosmetica la un pret de circa 1,5 euro pentru un kg.
Investitia medie
Sunt suficiente cateva mii de euro pentru a ara terenul la suprafata, pentru ingrasaminte si achizitionarea rasadurilor.
Zece sfaturi pentru aspirantii la statutul de agricultor
1. Secretele celor care se dedica unei activitati agricole se transmit adesea din generatie in generatie. Pentru a cunoaste cat mai multe, este bine sa va specializati intr-un sector anume si sa incercati sa-l aprofundati, frecventand cursuri de formare, citind publicatii de specialitate si, mai ales, capatand experienta.
2. Valoarea terenurilor variaza mult in functie de expunerea si de compozitia solului. Inainte de a cumpara un teren, trebuie sa-l evaluati cu atentie in functie de culturi si de activitatea desfasurata. Intr-adevar, exista riscul de a plati pentru caracteristici pedoclimatice superioare celor necesare propriei activitati.
3. Pentru a limita costurile amortizarilor, trebuie sa “potriviti” cu atentie, pe baza exigentelor propriei intreprinderi, dimensiunile utilajelor si ale dotarilor necesare pentru desfasurarea activitatii.
4. Adeziunea la asociatiile de profil este un lucru bun pentru oricine doreste sa intreprinda ceva in acest sector: asociatiile sunt in masura sa ofere sfaturi pretioase si sugestii celor care doresc sa investeasca bani si resurse in acest domeniu.
5. Profesiunea de agricultor este, cu siguranta, cel mai greu de improvizat. Pentru a va dedica oricarei activitati de productie, ar trebui sa aveti cativa ani de experienta in alte intreprinderi agricole. In lipsa acestei experiente, trebuie sa aveti in vedere o pierdere initiala, adica pretul invatarii direct pe teren.
6. Dat fiind ca produsele agricole sunt supuse unei deteriorari rapide, inainte de a lua orice initiativa in acest sector trebuie sa faceti un studiu de piata la nivel local pentru a sti cui sa vindeti.
7. Investitiile necesare pentru inceperea unei activitati agricole se recupereaza pe termen mai lung fata de investitiile din orice alta activitate.
8. Demararea unei activitati in domeniul agriculturii, din punct de vedere fiscal, este cu adevarat avantajoasa. Pentru a da un exemplu, TVA-ul pentru produsele agricole este de 4% fata de 19% (in Italia).
9. Spre deosebire de ceea ce se crede in mod obisnuit, administrarea unei intreprinderi agricole, din punct de vedere birocratic si administrativ, este complexa.Este bine deci sa prevedeti o suma anuala pentru a plati un consultant comercial. Sau, indeosebi daca intreprinderea are dimensiuni limitate, sa va inscrieti la una din asociatiile de profil pentru a incredinta consultantilor sai rezolvarea tuturor problemelor.
10. Avand in vedere ca cifra de afaceri a intreprinderilor agricole in primii ani de activitate nu este foarte mare, din punct de vedere fiscal este bine sa adoptati regimul simplificat, pentru a trece la cel normal atunci cand volumul afacerilor va creste, in anii urmatori.
Tertii: sa-i cunoastem pentru a colabora cu ei
Celor care incep o activitate in sectorul agriculturii, Fabrizio Cortina, expert in domeniu, le ofera o sugestie: “Stabiliti acorduri de colaborare cu terti”. Acestia sunt operatori agricoli care, avand dotari (utilaje) superioare necesitatilor lor efective, sunt dispusi sa le cedeze cu imprumut. Impartiti pe jumatate costurile si veniturile in schimbul folosirii utilajelor si a unei diviziuni a muncii. Avantajele? Pentru agricultor, ele constau in faptul ca nu trebuie sa faca fata unor investitii serioase necesare pentru cumpararea de utilaje si in faptul ca poate conta pe colaborarea unor persoane experte, implicate in propria activitate. Pentru terti, ele constau in schimb, in oportunitatea de a exploata 100% propriile utilaje, facandu-le astfel pe deplin productive.
Ultimele imagini